Cum se fabrică?

     De-a lungul timpului, omenirea s-a străduit în fel și chip să poarte prin timp și să transmită generațiilor viitoare, meșteșugurile moștenite de la strămoși. Unele îndeletniciri par să își trăiască ultimele clipe de glorie, altele, stau uitate sub povara timpului și a indiferenței în vreme ce bătrânii din satele României trag cu tot sufletul să-și învețe fii și nepoții meșteșuguri precum olăritul. Taina olăritul, pare a fi mai veche decât omenirea însăși, de mii de ani popoarele de pe întreg globul pământesc s-au întrecut în fabricarea vaselor de lut, dăruind formă și culoare materialului din care se spune că Dumnezeu a făcut omul.

rsz_wwwbphotographyro-22 rsz_wwwbphotographyro-36 rsz_wwwbphotographyro-44

            Deși la o scurtă privire vei gândi că oricine poate construi un vas de lut, trebuie să înțelegi că lucrurile nu sunt chiar așa simple. O oală de lut nu iese doar dacă învârți roata și frămânți cu patos pământul în mâini! Trebuie să ai har și răbdare, să investești timp, iubire și pasiune pentru că olăritul este o artă și arta cere sacrificii.

            În trecut, străbunii noștri învârteau roata cu piciorul, astăzi tehnologia le vine oarecum în ajutor, roțile olarilor fiind dotate cu mici motorașe care le permit picioarelor să se odihnească în timp ce mâinile muncesc. Pentru a netezi lutul, meșterul folosește pe lângă mâini, și un pieptene din lemn de păr, lemn care este destul de rezistent la umezeală. Pentru a da formă frumoasă vasului, olarul folosește o bucată de piele, cunoscută în limbajul popularul sub numele de potlog. După ce au dat formă vasului, urmează procesul de uscare, proces care trebuie să fie extrem de lent pentru ca pereții vasului să nu crape.

rsz_wwwbphotographyro-248

 După ce s-au uscat, vasele sunt colorate și pictate cu tot atât de multă măiestrie și dibăcie, ca atunci când au fost formate. Urmează apoi arderea vaselor în cuptor, timp de 15 – 16 ore. Este un proces care necesită atenție, dar cei mai iscusiți olari știu că vasele sunt gata atunci când cioburile puse deasupra lor devin albe, fără nici o urmă de funingine. Încet încet, cuptoarele se răcesc iar meșterii scot vasele cu grijă și le smălțuiesc, după care le bagă din nou la ars. Cineva stă mereu de pază pentru ca focul să nu fie prea tare, pentru că astfel s-ar sparge și toată muncă ar fi în zadar.

Așa ia naștere un neti pot din ceramică, lucrat manual  cu multă iscusință de meșteri cu ani de experiență, meșteri care cunosc arta olăritul și i-au învățat de-a lungul timpul mai toate secretele. Nu e o munca ușoară, dar rezultatele sunt frumoase și satisfacția e pe măsură când vezi că rodul muncii tale, aduce sănătate și fericire în casele oamenilor pe care tu nu-i cunoști dar care au ocazia să cunoscă o parte din tine, prin rodul muncii tale, oala de ceramică.

rsz_wwwbphotographyro-69 rsz_wwwbphotographyro-74